Expertiza Contabilitate

Actul normativ aduce prevederi noi în ceea ce priveşte: criteriile de recunoaştere conform sistemului european general de recunoaştere, posibilitatea adoptării de platforme comune, libera prestare a serviciilor, cooperarea administrativă şi implementarea Sistemului Informatic pentru Piaţă internă – IMI. De asemenea, sunt incluse dispoziţii privind recunoaşterea profesională a calificărilor cetăţenilor din Statele Membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană care doresc să exercite una din profesiile: practician în insolvenţă, avocat, restaurator, traducător/interpret autorizat, psiholog, biochimist, biolog şi chimist în sistemul sanitar, expert contabil, contabil autorizat, cadru didactic etc.

Recunoaşterea profesională se realizează de către autorităţile competente române corespunzătoare fiecărei profesii. De exemplu Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi, pentru profesia de expert contabil, Ministerul Justiţiei pentru profesiile de traducător/interpret autorizat, consilier juridic, expert criminalist, expert tehnic judiciar, Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice pentru profesia de restaurator, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru cadrele didactice.

Procedura de recunoaştere a calificărilor profesionale în vederea exercitării în România a unei profesii reglementate presupune adoptarea de către autoritatea competentă română a unei măsuri compensatorii: stagiu de adaptare care să nu depăşească 3 ani sau susţinerea unei probe de aptitudine (examen de diferenţă), dacă:
- formarea solicitantului priveşte domenii teoretice sau practice substanţial diferite faţă de cele cerute în România pentru obţinerea diplomei de învăţământ superior, necesară pentru a practica respectiva profesie
- profesia respectivă include în România exercitarea uneia sau mai multor activităţi profesionale care nu se regăsesc în cadrul aceleiaşi profesii în statul membru de origine sau de provenienţă al solicitantului şi dacă diferenţa corespunde unei formări specifice cerute în România şi acoperă domenii care diferă substanţial de cele acoperite de diploma deţinută de solicitant.
- durata formării profesionale a solicitantului este mai scurtă cu cel puţin un an decât cea cerută în România (prevedere nou introdusă prin această Ordonanţă de Urgenţă).

Conform prevederilor Ordonanţei, măsurile compensatorii pot fi înlocuite prin adoptarea de platforme comune elaborate pentru profesiile care nu sunt reglementate la nivel european şi care reprezintă un ansamblu de criterii de calificări profesionale capabile să compenseze diferenţele semnificative constatate între cerinţele de formare ale diferitelor state membre pentru o anumită profesie.

Persoanele care beneficiază de recunoaşterea calificărilor profesionale trebuie să posede cunoştinţe de limba română în măsura în care sunt necesare exercitării profesiei respective. Evaluarea cunoştinţelor lingvistice nu face parte din procedura de recunoaştere. Verificarea cunoştinţelor lingvistice trebuie să respecte principiul proporţionalităţii şi să ia în considerare situaţia individuală a solicitantului. În acest scop, se acceptă orice certificat lingvistic şi orice alt mijloc de probă concludent. Procedura de examinare a cererii de către autoritatea română competentă trebuie finalizată într-un termen cât mai scurt printr-o decizie motivată. Termenul nu poate fi mai mare de 3 luni de la data prezentării dosarului complet de către solicitant.

De asemenea, actul normativ conţine dispoziţii privind procedura de recunoaştere în cazul liberei prestări de servicii, precum şi în cazul stabilirii în România în vederea exercitării uneia din profesiile reglementate.

Dispoziţiile prezentei Ordonanţe de Urgenţă nu se aplică recunoaşterii în România a calificărilor necesare pentru exercitarea unei profesii reglementate recunoscute automat la nivel european, respectiv profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moaşă, medic veterinar şi arhitect, cu excepţia cazurilor când nu sunt îndeplinite condiţiile recunoaşterii automate.

Informaţii de background:

Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România cuprinde dispoziţii privind recunoaşterea, conform sistemului general european de recunoaştere, a calificărilor obţinute de cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care doresc să exercite în România, în mod independent sau ca salariat, o profesie reglementată de legea română, precum şi dispoziţii privind titlurile de formare profesională româneşti.

” Categoria Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii (IMM) este formata din intreprinderi care angajeaza mai putin de 250 de persoane si care au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro si/ sau detin active totale de pana la 43 de milioane de euro”

(Fragment din Articolul 2 al anexei din Recomandarea 361/2003/CE)

Intreprinderile micro, mici si mijlocii (IMM) joaca un rol esential in economia europeana. Ele reprezinta o sursa de abilitati antreprenoriale, inovare si creare de locuri de munca. In Uniunea Europeana extinsa la 25 de tari, aproximativ 23 de milioane de IMM-uri asigura in jur de 75 de milioane de locuri de munca si reprezinta 99% din toate intreprinderile.

Totusi, ele sunt adeseori confruntate cu imperfectiunile pietei. IMM-urile au de multe ori dificultati in obtinerea de capital sau credite, mai ales in faza de start-up. Resursele lor limitate pot de asemenea sa reduca accesul la noi tehnologii sau inovare.

De aceea, sprijinul pentru IMM-uri reprezinta una din prioritatile Comisiei Europene pentru cresterea economica, crearea de locuri de munca si coeziune sociala si economica.

Ce fel de sprijin exista pentru IMM-uri din partea UE?

Pentru o privire de ansamblu asupra principalelor surse de finantare disponibile pentru IMM-urile europene, consultati urmatorul website:

europa.eu.int/comm/enterprise/entrepreneurship/sme_envoy/index.htm

Importanta definitiei europene a IMM

Intr-o piata unica fara granite interne, este esential ca masurile de incurajare a IMM-urilor sa se bazeze pe o definitie comuna, in scopul imbunatatirii consistentei si eficacitatii lor si pentru limitarea distorsiunilor si competitiei. Acest lucru este cu atat mai necesar avand in vedere interactiunea dintre masurile nationale si cele impuse de UE pentru sustinerea IMM-urilor in domenii precum dezvoltarea regionala si cautarea de fonduri.

In 1996, a fost adoptata de catre Comisia Europeana o recomandare ce stabilea prima definitie a IMM-urilor. Aceasta definitie a fost aplicata pe intreg teritoriul Uniunii Europene. In data de 6 mai 2003, Comisia a adoptat o noua recomandare, tinand seama de dezvoltarea economica incepand cu 1996. Aceasta recomandare a intrat in vigoare in data de 1 ianuarie 2005 si va fi aplicata tuturor politicilor, programelor si masurilor initiate de Comisie pentru IMM.

Pentru statele membre, folosirea definitiei este voluntara, dar Comisia le recomanda atat lor, cat si Bancii Europene de Investitii si Fondului European de Investitii, sa o foloseasca pe scara larga.

Promovarea microintreprinderilor.

In toata Uniunea Europeana, se infiinteaza tot mai multe microintreprinderi. Noua definitie ia in considerare aceasta evolutie prin stabilirea de praguri financiare pentru acestea, care au ca scop incurajarea adoptarii de masuri ce se adreseaza problemelor cu care se confrunta microintreprinderile, mai ales in faza de start-up.

Imbunatatirea accesului la capital

Accesul la capital este o problema permanenta cu care se confrunta IMM-urile, in special datorita faptului ca nu pot oferi garantiile pe care le cer in mod traditional creditorii. Pentru a rezolva aceasta problema, noua definitie faciliteaza finantarea egala pentru IMM-uri, prin acordarea unui tratament favorabil pentru anumiti investitori, precum fondurile regionale, companii cu capital de risc si business angels  ( persoane sau grupuri de persoane cu activitate obisnuita de investitii cu capital de risc, care investesc capital in afaceri necotate), fara ca intreprinderile sa-si piarda statutul de IMM.

Aceleasi masuri se aplica autoritatilor publice locale, care au un buget anual de maxim 10 milioane de euro, echivalentul în lei si cu mai putin de 5.000 de locuitori. Acestea pot investi intr-un IMM un anumit procent fara ca intreprinderea respectiva sa sa afle intr-o situatie dezavantajata atunci cand aplica pentru o finantare nerambursabila.

2.1 Sunt o intreprindere?

Primul pas pentru a va califica drept IMM este sa fiti considerati intreprindere.

In concordanta cu noua definitie, o intreprindere este “orice entitate angajata intr-o activitate economica, indiferent de forma sa legala”.

Aceasta formulare nu este noua. Ea reflecta terminologia folosita de Curtea Europeana de Justititie in deciziile sale. Fiind inclusa formal in recomandare, scopul noii definitii pentru IMM este acum clar evidentiat. Prin urmare, persoanele fizice autorizate, asociatiile familiale, parteneriatele si asociatiile angajate intr-o activitate economica pot fi considerate intreprinderi.

Factorul determinant este activitatea economica, nu forma legala.

2.2 Care sunt noile praguri?

Dupa ce ati verificat ca sunteti o intreprindere, trebuie sa stabiliti datele intreprinderii dvs, dupa urmatoarele trei criterii:

• Numarul mediu de salariati
• Cifra de afaceri anuala neta
• Activele totale

Prin compararea datelor intreprinderii dvs cu nivelul pragurilor celor trei criterii, veti putea determina daca intreprinderea dumneavoastra este o microintreprindere sau o intreprindere mica sau mijlocie.

Ce date trebuie utilizate?

Cand se realizeaza calculele financiare si de personal, va trebui sa folositi datele continute in ultimele situatii financiare anuale aprobate. Pentru intreprinderile nou infiintate, care nu au inca aprobate situatiile financiare anuale, trebuie sa faceti o estimare serioasa  a datelor relevante din exercitiul financiar in curs.

Este necesar sa retineti ca, in timp ce respectarea pragurilor referitoare la numarul mediu de salariati este obligatorie, un IMM poate alege intre a respecta fie pragul referitor la cifra de afaceri dintr-un an, fie cel referitor la activele totale. Nu este necesara satisfacerea ambelor criterii si se poate depasi unul dintre ele fara pierderea statutului de IMM.

Noua definitie ofera aceasta alegere deoarece, prin natura lor, intreprinderile din sectorulde comert si distributie, au cifre de afaceri mai mari decat acelea din productie. Oferirea posibilitatii de a alege intre acest criteriu si cel al activelor totale, care indica bonitatea unei intreprinderi, asigura IMM-urilor angajate in diferite tipuri de activitati economice un tratament egal.

Categoria micro-intreprinderilor si a intrerinderilor mici si mijlocii are in vedere intreprinderi care au mai putin de 250 de salariati si care au o cifra de afaceri anuala neta ce nu depaseste 50 de milioane de euro, sau care detin active totale care nu depasesc 43 de milioane de euro.

In aceasta categorie:

Intreprinderile mici sunt definite ca intreprinderi care au pana la 49 salariati şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 10 milioane de euro .

Micro-intreprinderile sunt definite ca intreprinderi care au până la 9 salariati şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale de până la 2 milioane de euro.

2.2.2 Cifra de afaceri si activele totale.

Cifra de afaceri anuala neta este stabilita prin calcularea veniturilor pe care intreprinderea dvs le realizeaza in cursul unui an din vanzari si servicii dupa ce toate datoriile au fost platite. Ea nu trebuie a includa TVA-ul sau alte taxe indirecte.

Activele totale se refera la valoarea bunurilor companiei dvs (active  imobilizate+active  circulante + cheltuieli in avans).

Ce se intampla daca depasesc un anumit prag?

Daca intreprinderea dvs depaseste pragurile financiare stabilite pentru cifra de afaceri si activele totale si paragurile pentru numarul mediu de salariati in cursul unui an, acest lucru nu va va afecta  situatia intreprinderii.  Aceasta va pastra statutul de IMM cu care a inceput anul. Totusi, va pierde acest statut daca pragul va fi depasit pe parcursul a doua exercitii financiare anuale consecutive. In acelasi mod, va castiga statutul de IMM daca in perioada anterioara a fost o firma mare, dar apoi a ajuns sub aceste praguri pe parcursul a doua exercitii financiare consecutive.

2.3. Ce altceva mai iau in considerare cand calculez datele intreprinderii mele?

Pentru a lucra cu datele intreprinderii dvs, trebuie sa stabiliti daca intreprinderea dvs este autonoma- cea mai frecventa categorie- partenera sau legata. Pentru a face acest lucru, trebuie sa luati in considerare relatiile pe care firma dumneavoastra le are cu alte intreprinderi. In functie de tipul in care se incadreaza intreprinderea dvs, s-ar putea sa fie necesar sa adaugati cateva sau toate datele acelor intreprinderi la datele intreprinderii dvs. Calculele pentru toate cele trei tipuri de intreprinderi sunt diferite si vor determina in final daca intreprinderea dumneavoastra se incadreaza in diferitele praguri stabilite prin definitia IMM-urilor.

Intreprinderile care tin contabilitate consolidata sau care sunt incluse in situatiile financiare consolidate ale unor intreprinderi, sunt de obicei considerate legate.

2.3.1 Sunt o intreprindere autonoma?

O intreprindere este autonoma daca:

• Intreprinderea dumneavoastra este total independenta, de exemplu nu detine capital social sau drepturi de vot in nici o alta intreprindere si nici o alta intreprindere nu detine capital social sau drepturi de vot in intreprinderea dvs.
• Detine mai putin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea e mai mare) in una sau mai multe intreprinderi si/sau o alta intreprindere nu detine mai mult din 25% din capitalul social sau  din drepturile de vot in intreprinderea dvs.

Daca intreprinderea dumneavoastra este autonoma, inseamna ca nu este  partenera sau legata cu alta intreprindere.

Nota: E posibil ca, desi intreprinderea dvs are cativa investitori, fiecare detinand sub 25% din intreprinderea dvs, aceasta sa ramana totusi independenta, daca acesti investitori nu sunt legati in sensul mentionat la 2.3.3. Daca investitorii sunt legati, atunci intreprinderea dumneavoastra poate fi considerata intreprindere partenera sau legata, acest lucru depinzand de situatia intreprinderii dvs.

Stabilirea datelor intreprinderii mele. (Art. 6.1)

Daca intreprinderea dvs. este autonoma, veti folosi doar numarul mediu de salariati si datele financiare incluse in situatiile financiare anuale ale intreprinderii dumneavoastra pentru a verifica daca respectati plafoanele mentionate in 2.2.

Ce sunt investitorii institutionali?

Comisia Europeana nu defineste conceptul de ” investitori institutionali”. De obicei, sunt considerati ca investitori instituţionali cei care vand un volum mare de garantii in numele investitorilor individuali mici  si care nu se implica direct in conducerea firmei in care investesc. Fondurile mutuale sau de pensii, de exemplu, pot fi considerate drept  investitori institutionali.

Exceptii:

Poate fi considerata intreprindere autonoma si ca neavand o intreprindere partenera, chiar daca acest plafon de 25% este atins sau depasit de unul dintre acesti investitori:

• Corporatii de investitii publice, companii cu capital de risc si business angels
• Universitati sau centre de cercetare non-profit.
• Investitori institutionali, inclusiv fonduri de dezvoltare regionale.
• Autoritati locale autonome cu un buget mai mic de 10 milioane de euro si cu mai putin de 5.000 de locuitori.

E posibil ca intreprinderea sa ramana independenta, chiar daca are unul sau mai multi dintre investitorii de mai sus. Fiecare dintre acestia poate detine cel mult 50% din actiunile intreprinderii dumneavoastra, cu conditia sa nu fie legati unul de celalat.

Desigur, fiecare investitor dispune de drepturi in calitate de actionar, dar nu le poate depasi pentru a influenta managementul intreprinderii in concordanta cu art 3.3 al definitiei (intreprinderi legate).

2.3.2. Sunt intreprindere partenera?

Acest tip de relatie se refera la situatia in care se realizeaza parteneriate financiare majore cu alte intreprinderi, fara ca una dintre intreprinderi sa aiba control direct sau indirect asupra celeilalte. Intreprinderile partenere sunt intreprinderile care nu sunt nici autonome, nici legate una de cealalta.

Definitie

Sunteti o intreprindere partenera daca:

• capitalul social si/sau drepturile de vot detinute la cealalta firma sunt egale sau mai mari de 25%,  si/sau  alta firma detine mai mult de 25% din capitalul social sau drepturile de vot ale firmei dumneavoastra
• nu este legata de alta intreprindere ( a se consulta 2.3.3.). Aceasta inseamna  printre altele, ca drepturile de vot detinute in cealalta intreprindere sa nu fie mai mari de 50% ( si vice versa).

Datele partenerilor intreprinderii  partenere

Pentru a evita calcule complicate si nesfarsite se va lua in considerare urmatoarea regula: daca intreprinderea partenera cu intreprinderea dumneavoastra are la randul sau alti parteneri, dumneavoastra trebuie sa adaugati doar datele intreprinderilor partenere intreprinderii dvs., situate  imediat in aval sau in amonte de intreprinderea dumneavoastra.

Daca intreprinderea partenera este legata de alta intreprindere.

In acest caz, 100% din datele intreprindrii legate trebuie incluse in datele intreprinderii dumneavoastra (a se vedea 2.3.3.). Dupa aceea si dumneavostra includeti in datele firmei dumneavoastra procentajul egal capitalul detinut la firma partenera ( a se vedea 6.3.).

Stabilirea datelor intreprinderii mele

Daca sunteti intreprindere partenera trebuie sa adaugati o parte din datele financiare si cele privind numarul de salariati ale intreprinderii partenere la datele financiare ale firmei dumneavoastra, cand se determina statutul de IMM. Aceasta proportie va reflecta procentul din capitalul social detinut si/sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea este mai ridicat).

Daca intreprindera dumneavoastra detine 30% din actiunile altei intreprinderi atunci trebuie sa adaugati la datele dumneavoastra financiare 30%  din numarul de salariati, cifra de afaceri anuala neta si activele totale ale celeilalte intreprinderi.

Cazul intreprinderilor publice ( societati nationale)

O intreprindere nu poate fi considerata IMM daca: 25% sau mai mult din capitalul sau drepturile de vot  ale acesteia sunt controlate direct sau indirect, individual sau in comun, de una sau mai multe organisme publice. Motivul pentru aceasta stipulatie este ca parteneriatul public poate oferi acestor intreprinderi avantaje, in special de natura financiara. De asemenea, uneori este imposibil de calculat datele privind numarul de salariati si cele financiare relevante ale intreprinderilor publice.

Investitorii, precum universitatile sau autoritatile publice locale, care au statutul unor organisme publice, conform legii nationale nu intra sub incidenta acestei reguli. Acestia pot detine  intre 25% – 50% din actiunile unei intreprinderi fara a-si pierde statutul de IMM.

Cum se calculeaza datele intreprinderilor partenere ? (Procentele sunt ilustrative)

2.3.3. Sunt o intreprindere legata ?

Acest tip de relatie corespunde situatiei economice a intreprinderilor care formeaza un grup prin controlul direct sau indirect al majoritatii drepturilor de vot al unei intreprinderi sau prin abilitatea de a exersa o influenta dominanta asupra intreprinderi. Aceste cazuri sunt mai putin frecvente decat celalalte doua cazuri.

Definitie

Doua sau mai multe intreprinderi sunt legate atunci cand se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de legaturi :

• o intreprindere detine majoritatea actiunilor sau drepturilor de vot la o alta intreprindere.
• O intreprindere are dreptul de a numi sau demite majoritatea  persoanelor din consiliul de administratie, conducerea intreprinderii sau organismele de supraveghere  ale altei intreprinderi.
• Contractul dintre intreprinderi sau o clauza din actul constitutiv sau statutul uneia dintre intreprinderi,  permite uneia dintre intreprinderi sa exercite o influenta dominanta asupra celeilalte.
• O intreprindere are posibilitatea prin acord de a exercita controlul asupra actiunilor sau majoritatii drepturilor de vot din cealalta intreprindere.

Un exemplu clasic de intreprindere legata este filiala detinuta in intregime.

Intrerpinderi legate :

Intreprinderea dumneavoastra detine mai mult de 50% din actiunile sau drepturile de vot la o alta intreprindere si/ sau alta intreprindere detine mai mult de 50% din drepturi in intreprinderea dumneavoastra.

Care este situatia francizelor ?

Doua intreprinderi care au incheiat un contract de franciza nu sunt neaparat legate. Acest lucaru depinde de termenii fiecarui contract individual de franciza. Doar daca acesta contine una din cele 4 caracteristici mentionate anterior atunci intreprinderile suntconsiderate a fi legate.

Stabilirea datelor intreprinderii dumneavoastra.

100% din datele intreprinderii legate trebuie adaugate la cele ale intreprinderii dumneavoastra pentru a se putea determina conformarea cu plafoanele referitoare la numarul de angajati si situatiile financiare prevazute in definitie.

In general o intreprindere stie imediat daca este legata din moment ce in majoritatea statelor membre este ceruta prin lege intocmirea situatiilor financiare anuale consolidate sau este inclusa prin consolidare in situatiile financiare anuale ale altei intreprindere.

Daca nu tineti situatii financiare anuale consolidate si intreprinderea de care sunteti legati este de asemnenea legata intr-un lant de alta intreprindere, trebuie adaugate la datele intreprinderii dumneavoastra 100% din datele tuturor acestor intreprinderi legate.

MPOZIT PE VENIT – 10% / 16%

Impozitul retinut poate fi 10% sau 16%.
Ca element de noutate, putem observa ca in urma ultimelor modificari aduse Codului Fiscal, veniturile obtinute in baza conventiilor civile nu se mai regasesc in categoria veniturilor din alte surse, ele fiind clasificate in categoria veniturilor din activitati independente. Aceasta reclasificare are impact asupra contributiei individuale de sanatate datorata de persoanele fizice beneficiare de venituri din conventii civile.

CONTRIBUTIA INDIVIDUALA DE SOMAJ – 0.5%/ CONTRIBUTIA INDIVIDUALA LA ASIGURARILE SOCIALE DE STAT  – 10.5%

Asupra veniturilor din contracte/conventii civile, (chiar daca persoana beneficiara are sau nu calitatea de salariat la alta unitate) – unitatea va retine atat contributia individuala de asigurari sociale de stat cat si cea de somaj (exceptie fac persoanele care sunt pensionare pe limita de varsta si cele care sunt asigurate in alte sisteme neintegrate sistemului public de pensii – ex. avocati) – baza de calcul pentru CAS si somaj este plafonata la 5 salarii medii brute pe economie lunar.

Obligatiile declarative ale companiei

Intocmirea declaratiei 100 – in cazul veniturilor din conventii civile pentru care se retine doar impozitul pe venit (pentru persoane asigurate in alte sisteme neintegrate sistemului public de pensii)

Intocmirea declaratiei 112 – in cazul veniturilor din conventii civile pentru care exista obligatia retinerii contributiilor sociale (somaj si cas) si impozitului pe venit

Anual, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent trebuie  intocmita si depusa declaratie informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit (declaratia 205) pentru cazul in care s-a retinut impozitul de 10%.

Anual pana la data de 30 iunie a anului curent pentru anul precedent trebuie  intocmita si depusa declaratie informativa privind impozitul retinut pe veniturile cu regim de retinere la sursa, pe beneficiari de venit (declaratia 205) pentru cazul in care s-a retinut impozitul de 16%.

Implicatiile fiscale ale persoanei fizice

IMPOZIT PE VENIT – 10% / 16%

In cazul in care unitatea retine 10% din venitul brut, se va face regularizarea impozitului pe venit  de 16%. In acest caz impozitul de 16% se va calcula asupra venitului net calculat ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii daca este cazul.
In cazul in care platitorul de venit retine direct impozitul de 16%, acesta reprezinta impozit final.

CONTRIBUTIE INDIVIDUALA SANATATE

Atentie! Avand in vedere faptul ca veniturile din conventii civile nu mai sunt considerate alte venituri, ci venituri din activitati independente, conform prevederilor Legii 95/2006 persoanele fizice beneficiare de venituri din conventii civile vor datora contributii de asigurari sociale de sanatate pentru aceste venituri şi in cazul in care nu este singurul venit pentru care se plateşte contributia. Astfel, persoanele fizice beneficiare de venituri din conventii civile au obligatia de a calcula si plati contributia de asigurarai sociale de sanatate de 5.5% asupra acestor venituri.

Obligatiile declarative ale persoanei fizice

Anual pana pe data de 25 mai a anului curent pentru anul anterior trebuie depusa declaratia privind veniturile realizate(declaratia 200) – doar in cazul in care unitatea retine impozit de 10%. In cazul in care se opteaza pentru retinerea impozitului final de 16%, persoana fizica nui mai este obligata sa depuna declaratia 200.

In termen de 30 de zile de la data obtinerii primului venit trebuie depusa declaratia 020 “Declaratie de inregistrare fiscala/declaratie de mentiuni pentru persoane fizice romane” – in cazul in care unitatea retine impozitul de 10%. In cazul in care se opteaza pentru retinerea impozitului final de 16%, persoana fizica nu mai este obligata sa depuna declaratia 020.

Persoana fizica beneficiara a veniturilor din conventii civile este obligata sa depuna “Declaratia privind obligatiile de consituire si plata la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate datorate de alte persoane decat cele care desfasoara activitate in baza unui contract individual de munca”. Aceasta declaratie se depune anual la casa de asigurari de sanatate, pana la primul termen de plata pentru anul fiscal in curs.

Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal preconizeaza urmatoarele schimbari in domeniul impozitului pe profit:

- Masura fiscala se refera la prelungirea perioadei de limitare a deductibilitatii cheltuielilor privind combustibilul, pana la data de 31 decembrie 2011.

- Modificarea alin. (4) al art. 36 in sensul divizarii acestuia in doua reglementari ce vizeaza corelarea prevederilor alin. (3) potrivit carora pentru dividendele distribuite dar neplatite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiale anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator, cu prevederile alin. (4) potrivit carora exista unele exceptii de la plata impozitului pe dividende, respectiv nu se retine impozit de la dividendele platite de o persoana juridica romana:

a) unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine, la data platii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora inclusiv;

b) fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate de stat;

c) organelor administratiei publice care exercita, prin lege, drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de actionar al statului la acele persoane juridice romane.

Astfel, in contextul in care exceptiile prevazute la alin. (4) reglementau scutire de impozit pe dividende la momentul platii acestora, modificarile alineatului (4) au vizat exceptarea de la plata impozitului pe dividende pentru situatiile prevazute la lit. b) si c) chiar de la momentul distributiei dividendelor respective.

Pentru situatia prevazuta la lit. a) prevederile privind scutirea de la plata impozitului pe dividende nu s-au modificat deoarece in acest caz verificarea celor doua conditii in care se aplica scutirea de impozit nu se poate transfera la momentul distributiei dividendelor.

Art. 1. — Obiectul prezentei legi îl constituie stabilirea volumului veniturilor și a structurii acestora pe capitole și subcapitole și al cheltuielilor pe destinații, pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj,pentru creditele externe, precum și pentru sumele alocate din venituri proprii, pentru anul 2008.
Art. 2. — (1) Sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, detaliată la venituri pe capitole și subcapitole, iar la cheltuieli, pe părți, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole și alineate, după caz, este prevăzută în anexa nr. 1/03.
(2) Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 se stabilește la venituri în sumă de 32.056,3 milioane lei, iar la
cheltuieli în sumă de 32.056,3 milioane lei.
(3) Sinteza fondurilor alocate pe surse de finanțare și pe titluri de cheltuieli pe anul 2008 este prevăzută în anexa nr. 2/03.
(4) Legea BASS nr.387/2007 pe anul 2008 Legea BASS nr.387/2007 pe anul 2008și surse de finanțare, detaliate, sunt prevăzute în anexele nr. 3/03, 4/03 și 5/03.

CAPITOLUL II
Structura veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat
Art. 3. — Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 sunt în sumă de 32.056,3 milioane lei și se prezintă
astfel:
— milioane lei —
VENITURI—TOTAL 32.056,3 din care:
Venituri curente 30.676,7 din acestea:
Contribuții de asigurări 30.501,8 din care:
— contribuțiile angajatorilor 21.062,1
— contribuțiile asiguraților 9.439,7 din care:
— contribuția la fondul de pensii administrat privat (se scade) – 834,5
Venituri nefiscale 174,9
Subvenții 1.379,6

CAPITOLUL III
Regimul și destinațiile cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat
Art. 4. — Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, în sumă de 32.056,3 milioane lei, în structură
economică, se prezintă astfel:
— milioane lei —
CHELTUIELI—TOTAL 32.056,3 din care:
1. Cheltuieli curente 32.041,2
a) cheltuieli de personal 118,0
b) bunuri și servicii 280,8
c) dobânzi 12,2
d) transferuri între unități ale administrației publice 1,1
e) alte transferuri 3,0
f) asistență socială 31.626,1
2. Cheltuieli de capital 11,8
3. Rambursări de credite 3,3
Art. 5. — (1) Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, în structură funcțională, pe capitole, se prezintă astfel:
— milioane lei —
1. Asigurări și asistență socială 32.004,5
2. Asigurări și asistență socială pentru accidente de muncă și boli profesionale 51,8
(2) În anul 2008, din bugetul asigurărilor sociale de stat se va suporta diferența dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihnă și contribuția beneficiarilor de astfel de bilete, pentru un număr de până la 550.000 de locuri, din care 450.000 de locuri la tratament balnear și 100.000 de locuri la odihnă.
(3) Din numărul total de 450.000 de locuri la tratament balnear se poate utiliza în cadrul sistemului de asigurare pentru
accidente de muncă și boli profesionale un număr de până la 10.000 de locuri.
(4) În anul 2008 se pot acorda gratuit până la 60.000 de bilete, conform reglementărilor în vigoare, persoanelor ale căror
drepturi sunt stabilite prin lege.
(5) Durata sejurului unui bilet de odihnă în anul 2008 este de 6 zile.
(6) În cursul unui an calendaristic se poate elibera un singur bilet de tratament balnear sau de odihnă aceluiași beneficiar.
(7) Biletele de tratament balnear se distribuie asiguraților sistemului public de pensii, sistemului de asigurare pentru
accidente de muncă și boli profesionale, precum și pensionarilor, de către casele teritoriale de pensii.
(8) Biletele de odihnă finanțate în anul 2008 din bugetul asigurărilor sociale de stat sunt destinate salariaților din instituțiile publice, asigurați în sistemul public de pensii, iar contravaloarea acestor bilete, după deducerea sumelor încasate de la beneficiari, se recuperează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, de la capitolul „Asigurări și asistență socială” la titlul „Transferuri între unități ale administrației publice” din prevederile bugetului pe anul 2009.
(9) Criteriile, modul de distribuire și contribuția individuală sunt cele stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 494/2001 pentru aprobarea Normelor și criteriilor pe baza cărora se acordă bilete de odihnă prin sistemul organizat și administrat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
(10) Biletele de odihnă și de tratament balnear acordate în condițiile prezentului articol pot fi atribuite și membrilor de
familie, soț sau soție, după caz, și copii minori care urmează cursurile de zi ale unei instituții de învățământ preuniversitar,
acreditată conform legii, dacă însoțesc titularii de drept.
(11) Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse poate stabili împreună cu Ministerul Apărării, Ministerul Internelor și
Reformei Administrative și Serviciul Român de Informații numărul de bilete ce pot fi eliberate pensionarilor militari,
contribuția plătită de aceștia fiind stabilită în mod similar cu cea pentru pensionarii de asigurări sociale de stat, diferența fiind suportată din bugetele respectivilor ordonatori principali de credite.
(12) Tarifele practicate de unitățile de tratament din proprietatea Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse, la propunerea președintelui Casei
Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
(13) Din bugetul aprobat Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse în anul 2008 se recuperează pentru anul
2007 diferența dintre contravaloarea biletelor de odihnă finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat și contribuția
încasată de la beneficiarii acestora.
Art. 6. — (1) Veniturile și cheltuielile sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale pe anul 2008
sunt prevăzute în bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2008.
(2) Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale pe anul 2008 se stabilește la venituri în sumă de
51,8 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 51,8 milioane lei.

CAPITOLUL IV
Dispoziții referitoare la bugetul asigurărilor pentru șomaj
Art. 7. — (1) Sinteza veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2008, detaliată la venituri pe
capitole și subcapitole, iar la cheltuieli, pe părți, capitole, subcapitole, paragrafe, titluri, articole și alineate, după caz, este
prevăzută în anexa nr. 1/04.
(2) Bugetul asigurărilor pentru șomaj pe anul 2008 se stabilește la venituri în sumă de 1.957,3 milioane lei, la cheltuieli
în sumă de 1.838,2 milioane lei, cu un excedent de 119,1 milioane lei.
(3) Sinteza fondurilor alocate pe surse de finanțare și pe titluri de cheltuieli, pe anul 2008, este prevăzută în anexa nr. 2/04.
(4) Sumele alocate din credite externe, numărul maxim de posturi și fondul aferent salariilor de bază, programul de investiții publice pe grupe de investiții și surse de finanțare, detaliate, sunt prevăzute în anexele nr. 3/04, 4/04 și 5/04.
(5) Bugetul centrelor regionale de formare profesională a adulților, care funcționează în subordinea Agenției Naționale
pentru Ocuparea Forței de Muncă, și detalierea pe centre a acestuia sunt prevăzute în anexa nr. 6/04.
(6) În anul 2008, suma totală care poate fi utilizată pentru acordarea de credite, conform prevederilor art. 87 din Legea
nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și
completările ulterioare, este de 40 milioane lei, iar cuantumul maxim al creditului ce poate fi acordat unui beneficiar de credite din această sumă este de 1,5 milioane lei.
Art. 8. — (1) Veniturile și cheltuielile Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale pe anul 2008 sunt prevăzute în bugetul asigurărilor pentru șomaj pe anul 2008.
(2) Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale pe anul 2008 se stabilește la venituri în sumă de 209,6 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 154,0 milioane lei, cu un excedent de 55,6 milioane lei.

CAPITOLUL V
Responsabilități în aplicarea legii
Art. 9. — (1) În bugetul asigurărilor sociale de stat și în bugetul asigurărilor pentru șomaj sunt prevăzute, după caz, și
sumele reprezentând contribuția Guvernului României la realizarea programelor și proiectelor cu finanțare internațională.
(2) Ordonatorul principal de credite are obligația ca, în cadrul creditelor bugetare aprobate pe anul 2008, să asigure integral și cu prioritate fondurile necesare reprezentând componenta locală aferentă derulării programelor și proiectelor cu finanțare internațională, precum și fondurile necesare finanțării angajamentelor asumate prin documentele privind aderarea României la Uniunea Europeană.
(3) Se interzice ordonatorului principal de credite să efectueze virări de credite bugetare de la titlul „Transferuri între
unități ale administrației publice” la celelalte titluri ale aceluiași capitol sau la alte capitole bugetare, precum și între alineatele acestui titlu de cheltuieli.
(4) Sumele reprezentând contribuția Guvernului la realizarea obiectivelor de investiții cu finanțare externă de la titlul „Active nefinanciare” nu pot fi redistribuite la alte obiective sau categorii de investiții.
Art. 10. — (1) În vederea asigurării plății la scadență a cotizațiilor și contribuțiilor la organisme internaționale, a rambursărilor de credite externe, a dobânzilor și a comisioanelor aferente acestora, ordonatorul principal de credite poate efectua virări de credite bugetare de la celelalte titluri de cheltuieli din cadrul aceluiași capitol sau de la alte capitole, după caz, pe parcursul întregului an 2008.
(2) Se interzice ordonatorului principal de credite să efectueze virări de credite bugetare de la titlul „Rambursări de
credite” la celelalte titluri de cheltuieli din cadrul aceluiași capitol sau la alte capitole bugetare.

CAPITOLUL VI
Dispoziții finale
Art. 11. — (1) Pentru plata drepturilor cuvenite pe anul 2008, cheltuielile pentru transmiterea și achitarea drepturilor finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat și a celor din bugetul asigurărilor pentru șomaj se stabilesc prin aplicarea
coeficientului de până la 1,03% asupra sumelor virate și se suportă din bugetele din care se finanțează drepturile
respective.
(2) Cheltuielile efectuate pentru informarea și consultarea populației, respectiv tipărirea și transmiterea unor informații
legate de drepturile care se acordă în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 12. — (1) Plata premiului anual aferent anului 2008 pentru personalul instituțiilor publice, indiferent de sistemul de
finanțare și de subordonare, se efectuează din prevederile bugetare ale anului 2009, începând cu luna ianuarie 2009.
(2) Din prevederile bugetare aprobate pentru anul 2008 instituțiile publice prevăzute la alin. (1) asigură plata premiului
anual aferent anului 2007.
Art. 13. — Cuantumul fix al indemnizației pentru însoțitor, în cazul pensionarilor de invaliditate încadrați în gradul 1 de
invaliditate, va fi în sumă fixă de 500 lei, ce se indexează odată cu inflația.
Art. 14. — (1) Valoarea punctului de pensie, stabilită potrivit prevederilor art. 80 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și
completările ulterioare, pentru anul 2008, este de 581,3 lei și se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2008.
(2) Salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008 este de 1.550 lei.
Art. 15. — Cuantumul ajutorului de deces se stabilește, în condițiile legii, în cazul:
a) asiguratului sau pensionarului, la 1.550 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, la 775 lei.
Art. 16. — (1) În baza art. 18 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul
2008 cotele de contribuție de asigurări sociale se stabilesc după cum urmează:
A. În perioada 1 ianuarie—30 noiembrie 2008:
a) pentru condiții normale de muncă 29%;
b) pentru condiții deosebite de muncă 34%;
c) pentru condiții speciale de muncă 39%.
B. Începând cu 1 decembrie 2008:
a) pentru condiții normale de muncă 27,5%;
b) pentru condiții deosebite de muncă 32,5%;
c) pentru condiții speciale de muncă 37,5%.
(2) Cota contribuției individuale de asigurări sociale, datorată potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, este de 9,5%, indiferent de condițiile de muncă.
(3) În cota de contribuție individuală de asigurări sociale prevăzută la alin. (2) este inclusă și cota de 2% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Cotele prevăzute la alin. (1) lit. B se aplică începând cu veniturile aferente lunii decembrie 2008.
Art. 17. — (1) În baza art. 29 din Legea nr. 76/2002, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 7 din Legea
nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, cu modificările
ulterioare, pentru anul 2008 se stabilesc următoarele cote ale contribuțiilor:
a) contribuția datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru șomaj conform art. 26 din Legea nr. 76/2002, cu
modificările și completările ulterioare, este de 1% în perioada ianuarie—noiembrie și 0,5% începând cu luna decembrie;
b) contribuția individuală datorată la bugetul asigurărilor pentru șomaj conform art. 27 din Legea nr. 76/2002, cu
modificările și completările ulterioare, este de 0,5%;
c) contribuția datorată la bugetul asigurărilor pentru șomaj conform art. 28 din Legea nr. 76/2002, cu modificările și
completările ulterioare, de către persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru șomaj este de 1,5% în perioada ianuarie—noiembrie și de 1% începând cu luna decembrie;
d) contribuția datorată de angajator la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale în conformitate cu art. 7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006, cu modificările ulterioare, este de 0,25%.
(2) Cotele prevăzute la alin. (1) se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2008 și, respectiv, cu cele
aferente lunii decembrie 2008.
Art. 18. — Cotele de contribuții datorate de angajatori în funcție de clasa de risc, potrivit Legii nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc de la 0,4% la 2%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.
Art. 19. — Sunt interzise virările de credite bugetare între capitolele de cheltuieli aprobate pentru sistemul public de pensii
și alte drepturi de asigurări sociale și cele pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Art. 20. — Sunt interzise virările de credite bugetare între subdiviziunile de cheltuieli aprobate pentru asigurările pentru
șomaj și Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, instituit prin Legea nr. 200/2006, cu modificările ulterioare.
Art. 21. — (1) Prevederile de cheltuieli aprobate pentru prestații de asigurări sociale și asigurări pentru șomaj care se
realizează, potrivit dispozițiilor legale, direct de către angajator, prin deducerea acestora din contribuțiile datorate, se pot depăși, modificându-se corespunzător prevederile bugetare atât la venituri, cât și la cheltuieli, cu menținerea echilibrului aprobat.
(2) Ordonatorul principal de credite este abilitat să efectueze modificările prevăzute la alin. (1) și este obligat să raporteze

Art. 1
Profesia de expert contabil si de contabil autorizat se exercita de catre persoanele care au aceasta calitate, in conditiile prevazute de prezenta ordonanta.

Art. 2
(1) Expertul contabil este persoana care a dobândit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are competenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a intocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile.
(2) Asupra constatarilor, concluziilor, opiniilor si recomandarilor sale, expertul contabil intocmeste raport.
(3) Contabilul autorizat este persoana care a dobândit aceasta calitate in conditiile prezentei ordonante si are competenta de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile in vederea intocmirii situatiilor financiare.

Art. 3
(1) Accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat se face pe baza de examen de admitere, la care sa se obtina cel putin media 7 si minimum nota 6 la fiecare disciplina, efectuarea unui stagiu de 3 ani si sustinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului.
(2) In termen de 6 luni de la publicarea prezentei ordonante in Monitorul Oficial al României, prin hotarâre a Guvernului va fi aprobat Regulamentul privind accesul la profesia de expert contabil si de contabil autorizat. Regulamentul va fi elaborat de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România si avizat de Ministerul Finantelor si de Ministerul Educatiei Nationale*).
___________
*) In prezent, atributiile Ministerului Finantelor si Ministerului Educatiei Nationale sunt preluate de Ministerul Economiei si Finantelor si, respectiv, de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

Art. 4
(1) Se poate prezenta la examenul de admitere prevazut la art. 3 pentru profesia de expert contabil persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are capacitate de exercitiu deplina;
b) are studii economice superioare cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale.
(2) La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii si conferentiarii universitari, doctorii in economie si doctorii docenti, cu specialitatea finante sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si c) si sustinerea unui interviu privind normele de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati.

Art. 5
Se poate prezenta la examenul de admitere prevazut la art. 3 pentru profesia de contabil autorizat persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are capacitate de exercitiu deplina;
b) are studii medii cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare, care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale.

Capitolul II – Exercitarea profesiei de expert contabil si de contabil autorizat

SECTIUNEA 1 – Expertul contabil

Art. 6
Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari:
a) tine sau supravegheaza contabilitatea si intocmeste sau verifica si semneaza situatiile financiare;
b) acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii;
c) efectueaza analize economico-financiare si evaluari patrimoniale;
d) efectueaza expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege;
e) executa alte lucrari cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativa si informatica;
f) indeplineste, potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale;
g) acorda asistenta de specialitate necesara pentru infiintarea si reorganizarea societatilor comerciale;
h) efectueaza pentru persoane fizice si juridice servicii profesionale care presupun cunostinte de contabilitate.

Art. 7
Persoanele fizice si juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activitatile de audit financiar si consultanta fiscala, cu respectarea reglementarilor specifice acestor activitati.

Art. 8
Expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual ori se pot constitui in societati comerciale potrivit legii.

Art. 9
Societatile comerciale de expertiza contabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa aiba ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea actiunilor sau a partilor sociale;
c) consiliul de administratie al societatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre actionarii sau asociatii experti contabili;
d) actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionar sa fie admis de adunarea generala.

Sectiunea 2 – Contabilul autorizat

Art. 10
Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele fizice si juridice urmatoarele lucrari:
a) tine contabilitatea operatiunilor economico-financiare prevazute in contract;
b) pregateste lucrarile in vederea elaborarii situatiilor financiare.

Art. 11
Contabilii autorizati pot sa-si exercite profesia individual ori in societati comerciale.

Sectiunea 3 – Dispozitii comune privind expertii contabili si contabilii autorizati

Art. 12
(1) Expertilor contabili si contabililor autorizati le este interzis sa efectueze lucrari pentru operatorii economici sau pentru institutiile la care sunt salariati si pentru cei cu care angajatorii lor sunt in raporturi contractuale ori se afla in concurenta. De asemenea, le este interzis sa efectueze lucrari pentru operatorii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv sau soti ai administratorilor.
(2) Expertii contabili si contabilii autorizati nu pot efectua pentru terti lucrarile prevazute la art. 6 si 10, in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese sau de incompatibilitate.
(3) Activitatea de cenzor poate fi desfasurata, potrivit legii, de catre expertii contabili, persoanele cu studii economice superioare cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si experienta in activitatea financiar-contabila de cel putin 5 ani, precum si de catre societatile comerciale membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România.

Art. 13
Expertii contabili si contabilii autorizati garanteaza raspunderea civila privind activitatea desfasurata, prin subscrierea unei polite de asigurare sau prin varsarea unei contributii la fondul de garantii.

Art. 14
Relatiile expertilor contabili, contabililor autorizati si societatilor comerciale de profil cu clientii se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti.

Art. 15
Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu in cursul procesului penal, conform art. 116, 124 si 125 din Codul de procedura penala, in cauzele privind infractiuni prevazute in Codul penal sau in legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau Ministerului Internelor si Reformei Administrative, dupa caz, urmând ca sumele sa fie recuperate de la persoanele vinovate la pronuntarea hotarârii judecatoresti definitive.

Sectiunea 4 – Raspunderile expertilor contabili si ale contabililor autorizati

Art. 16
(1) Expertii contabili si contabilii autorizati raspund, in exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil si penal, dupa caz, potrivit legii.
(2) Limitele raspunderii civile a expertilor contabili si contabililor autorizati se stabilesc prin contractele de prestari de servicii incheiate in conditiile legii, in functie de uzantele interne si internationale ale profesiei contabile.

Art. 17
(1) Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, in raport cu gravitatea abaterilor savârsite, sunt urmatoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
(2) Abaterile in functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare